Pc-ul, aliatul sau adversarul nostru?

Posted By on 2 aprilie 2020

Sursa foto: Pinterest

A-mi face treaba bine, în domeniul în care am ales să profesez acum șase ani, nu ține doar de imaginație, documentare și sinceritate. Am nevoie și de mijloace tehnice. Iar prin asta se-nțelege reportofon, aparat foto și laptop/computer. Cel din urmă, însă, e cel indispensabil. Nu aș putea face nimic dacă n-aș avea acces la un computer sau laptop funcțional și performant.

Din păcate, de-a lungul anilor, am întâmpinat destule probleme la capitolul funcționalitate, încât să am câteva povestioare tragico-comice pe care să le spun oricui mă-ntreabă ce laptop să-și ia. Cel mai critic moment a fost, însă, atunci când eram la o conferință de presă, de la care încercam să transmit live, și laptopul meu a refuzat să coopereze cu mine făcându-i pe toți cei din sală să mă observe. Se-ntâmpla pe când, pe scenă, era un speaker străin, CEO al unei multinaționale, care tocmai anunța că-și vinde una din companii.

Vă dați seama, așadar, că o vestea ca asta era motiv de breaking news, așa că mi-am deschis repede un word și-am început să tastez de zor. Imediat cum primele idei au prins contur am încercat să urc materialul pe site, numai că, având o secțiune video pe site, laptopul meu s-a blocat pe video-ul respectiv. Da, cu sunet cu tot. Și nu, nu era un video porno, dar era unul cu un tip care sărea de pe un pod. Făcea bungee jumping. Deci, ați ghicit, presupunea un urlet prelungit. Acum închipuiți-vă ce credea omul ăla care promitea că firma lui e pe mâini bune când, deodată, din spatele sălii s-a auzit un: ”aaaaaaaăăăăăăăăaaaaaaaăăăăăăaaaaaaaa”. Mda, a fost un ”E ceva ce-am spus greșit?” din partea speakerului și cu multe râsete din partea colegilor jurnaliști.

Vă dați seama că am schițat un ”I`m sorry, it`s my laptop, bla-bla”, însă nu știu cât a auzit omul din moment ce eu, în tot acest timp, bușeam în laptop să se oprească. Și nu, nu s-a oprit de la prima lovitură. Și da, am încercat întâi să-nchid site-ul, să dau pe silențios laptopul, să-l închid și toate cele. Efectiv, n-a vrut să coopereze cu mine. De-abia după ce au sărit tastele și s-a înjumătățit ecranul a tăcut. Definitiv.

Iar asta a fost doar una din micile peripeții din relația cu laptopurile. Și-acum îmi amintesc cum ani la rând, înainte să deschid pc-ul de la muncă trebuia să-i scot toate firele din el. Și apoi să le bag la loc, evident. N-am priceput niciodată de ce trebuia să fac asta, însă din cele 500 de pc-urile din respectiva firmă, doar al meu făcea așa. Mda, o norocoasă ce să spun. Oamenii de la tehnic, care deja se amuzau când mă vedeau în pragul ușii lor, mi-au explicat că n-au niciun alt pc pentru mine și că trebuie să fac asta la nesfârșit. Asta dacă nu voiam să intru pe vreun magazin online și să mă uit de oferte SSD, ”rețeta” pentru un pc funcțional.

La un moment dat chiar am căutat promoții SSD Kingston și le-am spus colegilor de la tehnic că dacă nu-mi dau un alt calculator am să plasez o comandă și am să cer, ulterior, să mi se facă decontul. Din fericire, au făcut ei asta pentru mine și acum mă bucur de un calculator performant, 100% funcțional.

Acest articol a fost scris pentru competiția Spring SuperBlog 2016!

Related